GIGANTO

Sabide ai 19 di Otubar, 21:00
Teatri Gnûf “Giovanni da Udine”


GIGANTO (Cjanton dai Grisons)
Gjigant di non e ancje tai fats… chest artist al è fûr di dubi il re dal hip hop rumanç e lis sôs cjançons a àn une sdrume di scoltis in linie. Cetant cognossût pes sôs colaborazions cuntun pôcs dal nons plui grues dal rap svuizar, Giganto al è ancje un popolâr speaker radiofonic de RTR, la radio television de Svuizare rumance. La sô musiche e cîr di jessi simpri fûr dai schemis e e svuinche i stereotips e i clichés dal gangsta rap cun tescj che a scrutinin la atualitât cuntune ironie salade.

Compre il to biliet
 

INTERVISTE CUN GIGANTO

Ise une frase, une espression o une peraule inte tô lenghe che no si rive a voltâ e che ti plâs une vore? Parcè? 
“Jeu stun sin tei” – se tu lu tradusis par furlan, al vûl dî “O stoi su di te.” La espression rumance e vûl dî “O provi alc par te ” o “Tu mi plasis une vore.”

Âstu trê adietîfs che tu dopraressis par descrivi la tô lenghe? Parcè propit chescj? 
Romansh is the oldest language in Switzerland. You can feel and hear all the history and culture in every word. That’s why I chose these words: patriotic, smooth, warm.
Il rumanç al è la lenghe plui vecje de Svuizare. Tu puedis sintî e scoltâ dute la storie e la culture in ogni singule peraule. Ve parcè che o sielç chestis peraulis: patriotic, fof, cjalt.

E je int che e pense che cjantâ / fâ art intune lenghe minorizade ti sieri tantis puartis, cualis sono – se a son – lis puartis che invezit ti / us à viert? 
Cualchi volte, al è plui interessant par cui che si prenote a un festival se tu cjantis intune lenghe diferente di chei altris artiscj svuizars. Ti pues puartâ a plui concierts, plui publicitât e plui esclusivitât. Pal public ai concierts, al è ancje une vore special parcè che o insegnìn simpri cualchi peraulute vie pal spetacul. Dopo che o vin sunât, a son in union cu la nestre lenghe, la nestre region e la nestre culture.

Se tu vessis di fâ un apel a cualchidun par che al tegni vive la sô lenghe proprie, ce i disaressistu? Se tu vessis di fâ un apel a cualchidun par che al tegni vive la sô lenghe proprie, ce i disaressistu? Cualis sono, par to cont, lis dificoltâts o lis sfidis plui penzis di frontâ?
Se une lenghe minorizade e je la tô lenghe mari, tenle tant che une fortune. E je il to tesaur, il to destin. La lenghe che ti à sielzût – duncje tu âs di jessi braurôs e vê fidance ta chest don.
La disfide plui grande forsit e je se intal avignî o varìn avonde fruts che a vivin tes nestris regjons. O forsit la int e larà intes citâts plui grandis li che si fevele todesc. Bisugne rindi trativis lis nestris regjons par vivi e par fâ cressi i nestris fruts.

Ce i rispuindaressistu a di un che al dîs che la tô lenghe e je superade? 
Bisugne mostrâ al mont che la nestre minorance, la nestre lenghe e la nestre culture antighe a son une vore tradizionâls ma tal stes timp une vore modernis e al pas cui timps. Sì, o sin un popul antic, ma al è clâr che o sin intal 2024. O vivìn vitis modernis, la nestre lenghe si mude e si misture cun chês altris e la nestre mentalitât e je moderne – che al vûl dî che la lenghe e sarà ancje vecje ma si manten ben e in maniere moderne.

Une frase par descrivi la to musiche 
La musiche dai Giganto e à buinis fondis, tant che i cjamps verts de Svuizare. La musiche e je plene di aiar, salvadie e alte, tant che lis monts plui altis des Alps. Ti met intune atmosfere che e cor vie, come i flums nassûts inte aree alpine rumance. La musiche e je un miscliç di tradizion e modernitât, come i vecjos paîs svizers e lis grandis citâts de cjocolate, dal formadi e dai orlois. La musiche di Giganto e je divertiment – e il divertiment al è alc che nô grancj o varessin di vê di plui. Tant che i fruts.